Kung Fu Panda 2

Jennifer Yuh

Cu

Angelina Jolie, Jack Black, Lucy Liu

Gen film

• Animaţie
  
• Aventuri
  
• Comedie
  

Ajustează gen

49 voturi

Durata

91 minute

Rating

Premiera in Romania

10.06.2011

Sinopsis Kung Fu Panda 2

Mai mult

În Kung Fu Panda 2, Po (JACK BLACK)  îşi trăieşte visul ca Războinicul Dragon, apărând Valea Păcii alături de prietenii săi, maeştrii kung fu, Cei Cinci Furioşi: Tigroaica (ANGELINA JOLIE), Maimuţă (JACKIE CHAN), Călugăriţă (SETH ROGEN), Viperă (LUCY LIU) şi Cocor (David Cross). Dar viaţa nemaipomenită a lui Po este acum ameninţată de apariţia unui super-ticălos, Lordul Shen (Gary Oldman) care plănuieşte să folosească o armă ultrasecretă pentru ca să cucerească China şi să distrugă arta kung fu.

Printre numeroase motive de a iubi originale au fost performanţa Jack Black lui voce perfect armonizate, precum şi mesajul filmului online central că orice este posibil dacă crezi în tine. Kung Fu Panda a fost, de asemenea, o poveste de origine; numai în actul final ne-am lua pentru a vedea Po flex abilităţile sale de luptă. Care a lăsat destul de un pic de loc pentru mai multe povestitor, care ne aduce la sequel ... şi Po's Quest primul mare. Dincolo aşteaptă o mulţime de umor care cade panda şi gravitatea-sfidând acţiune din Furious Five, Kung Fu Panda 2 de asemenea arata ca o experienţă tentant dintr-o perspectivă vizuală. Palatului Kung Fu Panda de culoare a fost destul de uimitoare în 2-D; imagina ce actualizare sequel al 3-D va face pentru simţuri.
De ce nu suntem: Deşi istoria este plina de urmari animat care se potrivesc sau chiar depăşi calitatea de predecesorii lor, Dreamworks a demonstrat un obicei de a lua o idee foarte bună şi stoarcerea însăşi viaţa din el. Din fericire suntem încă în primele capitole din această franciză, şi în ciuda unei drepte-a release-DVD şi o vacanţă specială, noi nu am luat o supradoza de Po destul de încă. Dialogul remorcii vioi ne face să anticipăm acest film cu subtitrare mai mult decât ne-am temut posibilitatea de diminuare întoarce. Şi apoi vom încerca să uităm cât de cu totul peste Shrek suntem, şi sperăm că Po poate evita acelaşi destin.
Printre numeroase motive de a iubi originale au fost performanţa Jack Black lui voce perfect armonizate, precum şi mesajul filmului online central că orice este posibil dacă crezi în tine. Kung Fu Panda a fost, de asemenea, o poveste de origine; numai în actul final ne-am lua pentru a vedea Po flex abilităţile sale de luptă. Care a lăsat destul de un pic de loc pentru mai multe povestitor, care ne aduce la sequel ... şi Po's Quest primul mare. Dincolo aşteaptă o mulţime de umor care cade panda şi gravitatea-sfidând acţiune din Furious Five, Kung Fu Panda 2 de asemenea arata ca o experienţă tentant dintr-o perspectivă vizuală. Palatului Kung Fu Panda de culoare a fost destul de uimitoare în 2-D; imagina ce actualizare sequel al 3-D va face pentru simţuri.
De ce nu suntem: Deşi istoria este plina de urmari animat care se potrivesc sau chiar depăşi calitatea de predecesorii lor, Dreamworks a demonstrat un obicei de a lua o idee foarte bună şi stoarcerea însăşi viaţa din el. Din fericire suntem încă în primele capitole din această franciză, şi în ciuda unei drepte-a release-DVD şi o vacanţă specială, noi nu am luat o supradoza de Po destul de încă. Dialogul remorcii vioi ne face să anticipăm acest film cu subtitrare mai mult decât ne-am temut posibilitatea de diminuare întoarce. Şi apoi vom încerca să uităm cât de cu totul peste Shrek suntem, şi sperăm că Po poate evita acelaşi destin.

Printre numeroase motive de a iubi originale au fost performanţa Jack Black lui voce perfect armonizate, precum şi mesajul filmului online central că orice este posibil dacă crezi în tine. Kung Fu Panda a fost, de asemenea, o poveste de origine; numai în actul final ne-am lua pentru a vedea Po flex abilităţile sale de luptă. Care a lăsat destul de un pic de loc pentru mai multe povestitor, care ne aduce la sequel ... şi Po's Quest primul mare. Dincolo aşteaptă o mulţime de umor care cade panda şi gravitatea-sfidând acţiune din Furious Five, Kung Fu Panda 2 de asemenea arata ca o experienţă tentant dintr-o perspectivă vizuală. Palatului Kung Fu Panda de culoare a fost destul de uimitoare în 2-D; imagina ce actualizare sequel al 3-D va face pentru simţuri.
De ce nu suntem: Deşi istoria este plina de urmari animat care se potrivesc sau chiar depăşi calitatea de predecesorii lor, Dreamworks a demonstrat un obicei de a lua o idee foarte bună şi stoarcerea însăşi viaţa din el. Din fericire suntem încă în primele capitole din această franciză, şi în ciuda unei drepte-a release-DVD şi o vacanţă specială, noi nu am luat o supradoza de Po destul de încă. Dialogul remorcii vioi ne face să anticipăm acest film cu subtitrare mai mult decât ne-am temut posibilitatea de diminuare întoarce. Şi apoi vom încerca să uităm cât de cu totul peste Shrek suntem, şi sperăm că Po poate evita acelaşi destin.
Printre numeroase motive de a iubi originale au fost performanţa Jack Black lui voce perfect armonizate, precum şi mesajul filmului online central că orice este posibil dacă crezi în tine. Kung Fu Panda a fost, de asemenea, o poveste de origine; numai în actul final ne-am lua pentru a vedea Po flex abilităţile sale de luptă. Care a lăsat destul de un pic de loc pentru mai multe povestitor, care ne aduce la sequel ... şi Po's Quest primul mare. Dincolo aşteaptă o mulţime de umor care cade panda şi gravitatea-sfidând acţiune din Furious Five, Kung Fu Panda 2 de asemenea arata ca o experienţă tentant dintr-o perspectivă vizuală. Palatului Kung Fu Panda de culoare a fost destul de uimitoare în 2-D; imagina ce actualizare sequel al 3-D va face pentru simţuri.
De ce nu suntem: Deşi istoria este plina de urmari animat care se potrivesc sau chiar depăşi calitatea de predecesorii lor, Dreamworks a demonstrat un obicei de a lua o idee foarte bună şi stoarcerea însăşi viaţa din el. Din fericire suntem încă în primele capitole din această franciză, şi în ciuda unei drepte-a release-DVD şi o vacanţă specială, noi nu am luat o supradoza de Po destul de încă. Dialogul remorcii vioi ne face să anticipăm acest film cu subtitrare mai mult decât ne-am temut posibilitatea de diminuare întoarce. Şi apoi vom încerca să uităm cât de cu totul peste Shrek suntem, şi sperăm că Po poate evita acelaşi destin.

Muzica

Cabron feat Alex Velea-Digital

Voltaj-Da vina pe

Alex velea-Whispher



Viata lui Iisus Hristos

Bart Ehrman, istoric al Noului Testament, afirmă că niciun izvor istoric păgân din primul secol al erei noastre nu scrie nimic despre Isus.
Tacit (56 - 117 e.n, chestor, pretor, consul, senator, istoric roman) scrie în Anale, cartea 15, capitolul 44:

„Dar nici efort uman, nici mărinimia împăratului, nici înduplecarea zeilor nu a pus capăt scandaloasei idei potrivit căreia incendiul ar fi fost ordonat. De aceea, ca să pună capăt zvonului, Nero a substituit vina și i-a pedepsit în cele mai neobișnuite feluri pe cei urâți pentru faptele lor rușinoase, pe care mulțimea îi numea „creștini”. Fondatorul acestui nume, Hristos, a fost executat de procuratorul Ponțiu Pilat în timpul domniei lui Tiberiu. Ținută în frâu pentru un timp, superstiția mortală a erupt nu numai în Iudeea, originea acestui rău, ci și în orașul [Roma], unde toate lucrurile oribile și rușinoase se întâlnesc unul cu altul și câștigă adepți. De aceea, cei care au recunoscut că au aderat la creștinism au fost arestați, apoi, pe baza informațiilor date de ei, o mare mulțime a fost osândită, nu atât pentru crima de a fi pus foc, cât pentru ura față de rasa umană. Sfârșitului lor a fost adăugată derâderea: acoperiți cu piei de animale sălbatice, erau sfâșiați până la moarte de câini; sau erau crucificați, iar când ziua se termina li se dădea foc ca să servească în chip de torțe.”

Unii afirmă că textul reprezintă o interpolare, aducând următoarele argumente:
Prima menționare a acestui pasaj ar fi apărut în secolul al XV-lea, deși până atunci o serie lungă de istorici creștini au abordat perioada persecuției creștinilor sub Nero. Dar Tertulian, Lactanțiu, Severus, Eusebiu din Cezareea și Augustin nu fac nicio referință la pasaj. Alții afirmă însă că Sulpicius Severus (363 - 420 d. Hr.), aristocrat și senator roman, dedicat ulterior unei cariere ecleziastice, a reprodus aproape cu exactitate fraza în cauză (nemenționându-l însă pe Tacit), evident înainte de secolul al XV-lea.  Aceiași autori subliniază că lipsa menționării acestui pasaj de către apologeții creștini timpurii este un argument al tăcerii, care nu ar indica în mod direct că pasajul nu a existat în timpurile lor. Se argumentează de exemplu că nici Pliniu cel Bătrân (23 - 79 e.n.) nu-l citează pe Strabon (64 î.e.n - 23 e.n), ceea ce nu duce la concluzia că Strabon nu ar fi autorul lucrării Geographia .
O posibilă explicație a tăcerii ar fi că apologeții timpurii au evitat menționarea faptului că creștinii au fost acuzați de a fi dat foc Romei, ca să nu stârnească formularea unor învinuiri noi din partea celor care combăteau creștinismul, și anume că creștinii ar fi fost într-adevăr autorii incendiului și că ar fi avut obiceiul să incendieze orașe.
Pe de altă parte, referitor la tăcerea lui Tertulian, în lucrarea lui Apologeticus toate citatele din Tacit provin din lucrarea lui Tacit Istoriile și niciunul din Anale, ceea ce ar putea sugera că Tertulian nu dispunea de lucrarea Anale.
În ceea ce privește tăcerea lui Eusebiu (episcop al Cezareei, Palestina), se argumentează că, fiind vorbitor de elină (lucrările lui sunt scrise în elină), este posibil să nu fi fost familiar cu scrierile lui Tacit, scrise în latină.
Un alt argument în favoarea ideii că pasajul ar fi o interpolare este că vorbește despre un Hrist, care înseamnă Mântuitor, fără a preciza care anume: prin Hrist nu se face precizarea dacă este vorba de un oarecare Iisus. Un contraargument ar fi că, oricum, fiind vorba de Hristosul creștinilor, identificarea sa ca Iisus este evidentă, din moment ce creștinii mărturisesc că au un Mântuitor unic, pe Isus Hristos. Se mai argumentează că Tacit, chiar dacă ar fi cunoscut numele Iisus, nu l-ar fi menționat în text, deoarece el arată că denumirea „creștin” provine de la Hristos.
Se mai argumentează (de data aceasta renunțându-se la ideea că pasajul ar fi o interpolare) că, atunci când tratează istoria personajului întemeietor, Hristos, Tacit o face reluând ce spuneau creștinii despre el, însă nu din cercetare proprie sau surse oficiale, întrucât comite eroarea de a-i atribui lui Ponțiu funcția de procurator, în timp ce el a fost prefect.
Un contraargument susține că, dimpotrivă, nimic din text nu permite să se ajungă la această interpretare. De remarcat că Tacit este considerat cel mai de frunte istoric al Romei, egalul - dacă nu superiorul - lui Tucidide; Encyclopædia Britannica opinează că el „se situează fără tăgadă în cel mai înalt loc printre oamenii literelor din toate timpurile”. Tacit era un cercetător meticulos, care consulta frecvent documentele scrise și surse multiple. Astfel, se argumentează că atunci când face o afirmație care nebazată pe vreo sursă documentară, ci pe auzite și alegații, Tacit indică acest lucru folosind cuvintele dicunt sau ferunt, ceea ce nu se întâmplă în acest pasaj în care prezintă execuția lui Hristos din timpul guvernării lui Pilat drept un fapt.
Prezentarea lui Pilat ca procurator și nu prefect este într-adevăr o greșeală, deși una minoră (argumentează unii), devreme ce abia după anul 44 d. Hr., după moartea regelui Irod-Agrippa I, guvernatorii romani ai provinciei au avut titlul de procuratori, în locul aceluia de prefecți, în uz până în anul 41 d. Hr. (Pilat din Pont și-a încheiat cariera de prefect în anul 36 d. Hr.).
Se mai afirmă că majoritatea erudițiilor consideră autentic pasajul, că stilul și conținutul capitolului este tipic pentru Tacit, că pasajul se încadrează bine în context, că pasajul reprezintă finalitatea necesară a întregii discuții despre incendierea Romei. Ceea ce ar explica faptul că acest pasaj nu este înlăturat din nicio ediție modernă a Analelor lui Tacit.
Josephus (37 - 100 e.n, supraviețuitor al conflictului romano-iudeu, devenit cetățean roman, istoric evreu) scrie în lucrarea sa Antichități iudaice (21 volume, terminată în ultimul an al domniei împăratului Domițian):

„Și acum Cezar, auzind de moartea lui Festus, l-a trimis pe Albinus în Iudeea, ca procurator. Dar regele l-a destituit pe Iosif din funcția de mare preot, și l-a investit ca succesor pe fiul lui Ananus, pe care-l chema tot Ananus. Relatarea spune că acest Ananus senior se dovedise a fi un om foarte norocos pentru că avea cinci fii, care toți au deținut funcția de mare preot, funcție pe care el însuși o deținuse mult timp, situație nemaiîntâlnită în cazul niciunui alt mare preot al nostru. Dar acest Ananus junior, care, după cum spusesem mai înainte, a primit marea preoție, era un om îndrăzneț din fire și foarte insolent; făcea parte de asemenea din tabăra Saducheilor, care sunt foarte rigizi în a-i judeca pe încălcătorii de lege, cei mai rigizi dintre toți iudeii, așa cum am văzut; de aceea, când Ananus se văzuse ajuns în această poziție, gândi că acum are ocazia [să-și exercite autoritatea]. Festus era mort, iar Albinus era pe drum; așa că convoca sanhedrinul judecătorilor, și i-a adus în fața lor pe fratele lui Isus, care era numit Hristos, și al cărui nume era Iacob și pe alții [sau pe tovarășii lui]; și, după ce a formulat acuzații împotriva lor ca fiind călcători ai legii, i-a dat să fie pietruiți: dar în ceea ce-i privește pe cei mai cinstiți dintre cetățeni, sensibili la încălcări ale legii, nu le-a plăcut ceea ce se făcuse; ei au trimis [solie] la rege [Agrippa], dorind să-l roage să îi transmită lui Ananus ca să nu mai acționeze în acest fel, pentru că ceea ce făcuse nu se putea justifica; unii dintre ei au plecat să-l întâlnească pe Albinus, el călătorind de la Alexandria, și l-au informat că Ananus a comis o ilegalitate convocând sanhedrinul fără consimțământul lui.”

Unii consideră că pasajul conține o interpolare: „care era numit Hristos”. Aceasta ar schimba total natura și valoarea relatării, dacă ar fi interpolare; unii comentatori nu o consideră autentică. Erudiții în general au considerat însă pasajul autentic .
Testimonium Flavianum din scrierea lui Flavius Josephus vorbește de „Hristos”, însă este considerat drept interpolare din cauza limbajului (conține cuvinte nefolosite de Josephus și care în plus ar indica că Josephus ar fi fost creștin, ceea ce nu corespune realității). Însă un studiu recent argumentează că o variantă în limba greacă a acestei propoziții exista în sec. al IV-lea: „Se credea despre el că era Hristosul”. Astfel, se presupune că textul original conținea o referință la Hristos, care mai târziu a fost exagerată de copiști, rezultând forma actuală.
Despre Flavius Josephus se presupune că a scris acest fragment, numit Testimonium Flavianum, care este subiectul unor dezbateri între istorici. Astfel, Louis H. Feldman a numărat 87 de articole pe această temă, scrise între 1937 și 1980, „a căror covârșitoare majoritate contestă integral sau parțial autenticitatea acestuia”. Totuși dr. Géza Vermes arată că o examinare amănunțită a pasajului demonstrează că în cea mai mare parte este limbajul tipic al lui Josephus, ceea ce nu numai că susține ipoteza că Josephus a scris despre Isus, ci și ajută la stabilirea părților din fragment ce pot fi considerte autentice.
Origene remarcase că Josephus nu credea că Isus ar fi Hristosul.Cercetătorii care cred că Testimonium Flavianum este autentic nu sunt numeroși, însă cei mai mulți cercetători cred că unele cuvinte din fragment au fost scrise de Josephus,deoarece redactarea este parțial în stilul lui Josephus. Shlomo Pines și alți câțiva cercetători au afirmat că versiunea Testimoniului, scrisă în sec. X de un istoric arab, Agapius din Manbij, se apropie mai mult de ce a scris Josephus, similitudinile dintre pasaje indicând că un autor creștin a eliminat mai târziu tonul circumspect al lui Josephus, făcând și interpolări.
Alții au afirmat că textul lui Agapius este sigur o parafrază după Testimonium din traducerea siriacă a lui Eusebiu din Cezareea a lucrării Historia ecclesiastica și că Testimoniul siriac al lui Mihail Siriacul, care de asemenea provine din Historia Ecclesiastica în siriacă, împreună cu traducerea latină a lui Ieronim sunt cele mai importante mărturii ale pasajului lui Josephus despre Isus.

Craciunul

Crăciunul sau Nașterea Domnului (nașterea lui Iisus Hristos/ Isus Hristos / Isus Cristos) este o sărbătoare creștină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domnești (praznice împărătești) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paști și de Rusalii. În anumite țări, unde creștinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungește în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine și o sărbătoare laică, celebrată atât de către creștini cât și de către cei necreștini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moș Crăciun”.

Moș Crăciun
Moș Crăciun este versiunea mai nouă a Sfântului Nicolae (în engleză: Santa Claus) care și-a făcut apariția în secolul I. El împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea de Crăciun (de 24 spre 25 decembrie). Santa Claus este anglicizarea lui Sinterklaas care înseamnă Sfântul Nicolae în limba olandeză. Se pare că termenul Santa Claus a apărut în SUA prin contactul imigranților olandezi cu alte populații americane. Olandezii cultivați sunt conștienți că Sinterklaas e sărbătoarea neaoșă, iar Crăciunul este sărbătoare de import. Protestanții conservatori din Olanda nu introduc brad în casă de Crăciun, fiind considerat obicei catolic de origine păgână.
Conform unei legende, tradiția cadourilor în noaptea de 24 decembrie spre 25 decembrie ar proveni de la Martin Luther care ar fi propagat din anul 1535 aceasta datină numită Christkindl ca o alternativă a obiceiului catolic Nikolaustag de pe 6 decembrie. Multă vreme în familiile catolice a fost menținută mai departe tradiția cadourilor de Nikolaus. Scopul lui Martin Luther ar fi fost să trezească interesul copiilor pentru Cristos și să-i îndepărteze astfel de datina catolică a cadourilor de Nikolaus, ea fiind un mod de venerație a catolicilor pentru sfinți, lucru interzis protestanților. Conform unei alte legende, Luther ar fi fost profund impresionat de cerul înstelat, lucru pe care nu l-a putut reproduce în cuvinte pentru familia sa, așa că a tăiat un brad, l-a pus în casă și a pus lumânări în el și le-a aprins. Conform legendei, aceasta ar fi originea bradului de crăciun.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Nunta Zamfirei

Nunta Zamfirei

E lung pământul, ba e lat,
Dar ca Săgeată de bogat
Nici astăzi domn pe lume nu-i,
Şi-avea o fată, - fata lui -
Icoană-ntr-un altar s-o pui
La închinat.

Şi dac-a fost peţită des,
E lucru tare cu-nţeles,
Dar dintr-al prinţilor şirag,
Câţi au trecut al casei prag,
De bună seamă cel mai drag
A fost ales.

El, cel mai drag! El a venit
Dintr-un afund de Răsărit,
Un prinţ frumos şi tinerel,
Şi fata s-a-ndrăgit de el.
Că doară tocmai Viorel
I-a fost menit.

Şi s-a pornit apoi cuvânt!
Şi patru margini de pământ
Ce strimte-au fost în largul lor,
Când a pornit s-alerge-n zbor
Acest cuvânt mai călător
Decât un vânt!

Ca ieri, cuvântul din vecini
S-a dus ca astăzi prin străini,
Lăsând pe toţi, din cât afund
O mie de crăimi ascund,
Toţi craii multului rotund
De veste plini.

Şi-atunci din tron s-a ridicat
Un împărat după-mpărat
Şi regii-n purpur s-au încins,
Şi doamnele grăbit au prins
Să se gătească dinadins,
Ca niciodat'.

Iar când a fost de s-a-mplinit
Ajunul zilei de nuntit,
Din munţi şi văi, de peste mări,
Din larg cuprins de multe zări,
Nuntaşi din nouăzeci de ţări
S-au răscolit.

De cum a dat în fapt de zori
Veneau cu fete şi feciori
Trăsnind rădvanele de crai,
Pe netede poteci de plai:
La tot rădvanul patru cai,
Ba patru sori.

Din fundul lumii, mai din sus,
Şi din Zorit, şi din Apus,
Din cât loc poţi gândind să baţi
Venit-au roiuri de-mpăraţi
Cu stemă-n frunte şi-mbrăcaţi
Cum astăzi nu-s.

Sosit era bătrânul Grui
Cu Sanda şi Rusanda lui,
Şi Ţinteş, cel cu trainic rost,
Cu Lia lui sosit a fost,
Şi Bardeş cel cu adăpost
Prin munţi sâlhui.

Şi alţii, Doamne! Drag alint
De trupuri prinse-n mărgărint!
Ce fete dragi! Dar ce comori
Pe rochii lungi ţesute-n flori!
Iar hainele de pe feciori
Sclipeau de-argint.

Voinicii cai spumau în salt;
Şi-n creasta coifului înalt
Prin vulturi vântul viu vuia,
Vrun prinţ mai tânăr când trecea
C-un braţ în şold şi pe prăsea
Cu celălalt.

Iar mai spre-amiazi, din depărtări
Văzutu-s-a crescând în zări
Rădvan cu mire, cu nănaşi,
Cu socri mari şi cu nuntaşi,
Şi nouăzeci de fecioraşi
Veneau călări.

Şi ca la mândre nunţi de crai
Ieşit-a-n cale-ales alai
De sfetnici mulţi şi mult popor
Cu muzici multe-n fruntea lor;
Şi drumul tot era covor
De flori de mai.

Iar când alaiul s-a oprit
Şi Paltin-crai a stărostit
A prins să sune sunet viu
De treasc şi trâmbiţi şi de chiu -
Dar ce scriu eu? Oricum să scriu
E nemplinit!

Şi-atunci de peste larg pridvor,
Din dalb iatac de foişor
Ieşi Zamfira-n mers isteţ,
Frumoasă ca un gând răzleţ,
Cu trupul nalt, cu părul creţ,
Cu pas uşor.

Un trandafir în văi părea;
Mlădiul trup i-l încingea
Un brâu de-argint, dar toată-n tot
Frumoasă cât eu nici nu pot
O mai frumoasă să-mi socot
Cu mintea mea.

Şi ea mergând spre Viorel,
De mână când a prins-o el,
Roşind s-a zăpăcit de drag, -
Vătavul a dat semn din steag
Şi atunci porniră toţi şireag
Încetinel.

Şi-n vremea cât s-au cununat
S-a-ntins poporul adunat
Să joace-n drum după tilinci:
Feciori, la zece fete, cinci,
Cu zdrângăneii la opinci
Ca-n port de sat.

Trei paşi la stânga linişor
Şi alţi trei paşi la dreapta lor;
Se prind de mâini şi se desprind,
S-adună cerc şi iar se-ntind,
Şi bat pământul tropotind
În tact uşor.

Iar la ospăţ! Un râu de vin!
Mai un hotar tot a fost plin
De mese, şi tot oaspeţi rari,
Tot crai şi tot crăiese mari,
Alăturea cu ghinărari
De neam străin.

A fost atâta chiu şi cânt
Cum nu s-a pomenit cuvânt!
Şi soarele mirat sta-n loc,
Că l-a ajuns şi-acest noroc,
Să vadă el atâta joc
P-acest pământ!

De-ai fi văzut cum au jucat
Copilele de împărat,
Frumoase toate şi întrulpi,
Cu ochi şireţi ca cei de vulpi,
Cu rochii scurte până-n pulpi,
Cu păr buclat.

Şi principi falnici şi-ndrăzneţi,
De-al căror buzdugan isteţ
Perit-au zmei din iaduri scoşi!
De-ai fi văzut jucând voioşi
Şi feţi-voinici, şi feţi-frumoşi,
Şi logofeţi.

Ba Peneş-împărat, văzând
Pe Barbă-Cot, piticul, stând
Pe-un gard de-alături privitor,
L-a pus la joc! Şi-ntre popor
Sărea piticu-ntr-un picior
De nu-şi da rând!

Sunt grei bătrânii de pornit,
Dar de-i porneşti, sunt grei de-oprit!
Şi s-au pornit bărboşii regi
Cu sfetnicii-nvechiţi în legi
Şi patruzeci de zile-ntregi
Au tot nuntit.

Şi vesel Mugur-împărat
Ca cel dintâi s-a ridicat
Şi, cu păharul plin în mâini,
Precum e felul din bătrâni
La orice chef între români,
El a-nchinat.

Şi-a zis: - "Cât mac e prin livezi,
Atâţia ani la miri urez!
Şi-un prinţ la anul! blând şi mic,
Să crească mare şi voinic, -
Iar noi să mai jucăm un pic
Şi la botez!

FANFARA TRANDAFIRUL DIN CALAFINDESTI

BUNICUL MEU CANTA IN ACEASTA FANFARA SE NUMESTE AIRINEI MIHAI SI CANTA LA TOBA.